Category Archives: cultivarea legumelor pe balcon

Cultivarea roșiilor pe balcon

Posted on by

Cultivarea roșiilor pe balcon

cultivarea rosiilor pe balcon

cultivarea rosiilor pe balcon

Cultivarea roșiilor pe balcon, se face parcurgând câteva etape esențiale: obținerea răsadurilor, răsăditul, irigarea, copilitul, palisarea, eventual defoliere și recoltatul. Răsadurile de roșii se obțin în spații încălzite, luminate și aerisite. Un răsad de roșii de calitate trebuie să aibă o vârstă de circa 60 de zile, să fie vizibil primul buchet floral (nu trebuie să fie înflorit), să aibă o înălțime de circa 20 de centimetri, să fie sănătos și să aibă un sistem radicular bine dezvoltat. Obținerea unui răsad de roșii de calitate, pentru cultivarea pe balcon se poate face simplu și în casă, folosind pentru semănat câteva pahare de iaurt cu un diametru de circa 8 centimetri care să aibă o gaură pentru drenajul apei. Pământul din aceste ghivece nutritive este bine să fie sterilizat; semănatul se face la începutul lunii martie

rosii pe balcon

rosii pe balcon

distribuind una sau două semințe pentru fiecare ghiveci și acoperind cu circa 0,5 centimetri de pământ. Semințele de roșii germinează în absența luminii la o temperatură medie de circa 18 grade, într-un interval de timp de 7-14 zile în funcție de umiditate și temperatură. Cu câteva zile înainte de răsădit se aclimatizează treptat răsadurile la temperatura de afară. Răsăditul roșiilor pe balcon se poate face în prima jumătate a lunii mai, în ghivece cu un diametru și adâncime de circa 30 de centimetri sau în ghivece dreptunghiulare cu o adâncime de circa 30 de centimetri. În funcție de ghiveciul folosit la cultivarea pe balcon distanța minimă între două plante este de 30 de centimetri. Sterilizarea pământului este importantă la cultivarea roşiilor pe balcon deoarece elimină în

cultivare legume pe spatii mici

cultivare legume pe spatii mici

mare parte riscul îmbolnăvirii. Pământul cumpărat este de regulă sterilizat. Răsăditul roșiilor se face la aceiași adâncime la care au fost în ghiveciul inițial lăsând pe rădăcini o cantitate cât mai mare de pământ. Irigarea răsadurilor de roșii la cultivarea pe balcon este foarte importantă, pot fi udate în fiecare dimineață considerând că o plantă de roșii are nevoie de aproximativ 8 litri de apă pe săptămână. Palisarea roșiilor se face folosind sfoară sau araci, pe balcon se pot folosi și simple structuri de susținere se care se leagă tulpina roșiilor. Copilitul roșiilor este important deoarece planta dirijează substanțele nutritive către lăstari întârziind dezvoltarea fructelor; eliminarea lăstarilor se face când aceștia au o lungime de circa 2-3 centimetri. Cârnitul roșiilor se poate face când planta ajunge la o înălțime de circa 60 de centimetri, sau are 4-5 etaje de rod, lăsând o frunză după ultima inflorescență care va avea un rol de „trăgător de sevă” planta va trimite seva la frunză, stimulând în acest fel creșterea fructelor. Uneori când frunzele sunt mari și dese este nevoie sa se facă defolierea roșiilor; la defoliere se elimină frunzele începând de la baza plantei lăsând două frunze sub inflorescență și una deasupra. Roșia are o perioada de vegetație de 100 sau chiar 130 de zile în funcție și de soiul cultivat. Parcurse toate aceste etape de cultivare când roșiile se colorează în roșu se poate începe recoltarea.

Cultivarea fasolei pe balcon

Posted on by

Cultivarea fasolei pe balcon

fasole pe balcon

fasole pe balcon

Fasolea poate fi cultivată cu uşurinţă într-un ghiveci pe balcon nu are exigenţe deosebite, se adaptează cu uşurinţă spaţiului redus de pe balcon. Fasolea este o plantă cultivată pentru calităţile sale culinare, poate fi consumată păstăi (fasole verde) sau fasole boabe. Soiurile sunt puţin diferenţiate, sunt soiuri specifice pentru fasole păstăi şi soiuri specifice pentru fasole boabe. După modul în care se dezvoltă fasolea se poate împărţi în fasole pitică şi fasole agăţătoare. Fasolea pitică ajunge la înălţimi cuprinse între 30-40 centimetri. Fasolea agăţătoare poate ajunge şi la înălţimi de 50-120 centimetri sau mai mult. După ciclul productiv fasolea poate fi precoce, timpurie şi târzie. Este o

cultivarea fasolei pe balcon

cultivarea fasolei pe balcon

plantă iubitoare de căldură, seminţele germinează la o temperatură cuprinsa între 8-10°, pe timpul vegetaţiei are nevoie de o temperatură de 20-25°. Temperaturile scăzute, chiar şi cele de 0° distrug cultura. Dăunătoare sunt şi temperaturile de peste 25° în perioada înfloritului. În prima parte a ciclului vegetativ lipsa apei este suportată relativ bine de plantele de fasole, în a doua parte, la formarea florilor şi a bobului fasolea are nevoie de mai multă apă. La cultivarea în ghiveci pământul trebuie menţinut  umed. Preferă un teren uşor acid sau neutru, germinează în 5-10 zile în funcţie de temperatură şi umiditate. Un ghiveci cu diametru de 40 de centimetri poate găzdui 5-6 plante de fasole. Semănatul se face la o adâncime de 3-4 centimetri la sfârşitul lunii aprilie începutul lunii mai. Soiurile de fasole agăţătoare sunt mai

fasole

fasole

productive comparativ cu cele pitice, la cultivarea pe balcon sunt indicate şi datorita faptului că se dezvoltă pe verticală, lăsând liber spaţiul de pe balcon. Pentru stimularea dezvoltării pe verticală ghivecele cu fasole pot fi aşezate în apropierea balustradei balconului sau se pot crea structuri sau rețele care vor favoriza dezvoltarea pe verticală a plantei. Irigarea trebuie făcută regulat, pământul din ghiveci trebuie menținut relativ umed permanent, necesarul de apă creste puțin în perioada când înflorește şi începe să formeze boabele. Pământul din ghiveciul unde se va semăna fasolea poate fi un pământ universal cumpărat de la magazine specializate sau poate fi un amestec preparat din 50% pământ de grădină, 40% gunoi de grajd şi 10% nisip. În cazul în care se optează pentru prepararea pământului acasă se poate adăuga amestecului  circa 200 grame de cenușă de lemn pentru a îmbogăți amestecul cu fosfor şi potasiu. Pentru eliminarea buruienilor şi dăunătorilor pământul poate fi sterilizat în cuptorul la aragaz la o temperatura de 150° sau într-un sac de plastic închis ermetic pentru aproximativ 2 luni. La pregătirea ghiveciului pe fund se așează circa 2 centimetri de pietriș sau eventual argilă expandată pentru drenajul apei. Păstăile se recoltează la 15-20 de zile de la înflorire, culesul se repetă la câteva zile. Fasolea păstăi se culege înainte de maturitate, când bobul începe să se formeze în interiorul tecii. Recoltarea frecventă stimulează planta să producă flori si fructe noi. Când boabele încep să se dezvolte fasolea încetează să producă flori stopând producția. Este o bună premergătoare pentru multe legume îmbogateste terenul cu azot.

Cultivarea dovleceilor pe balcon

Posted on by

Cultivarea dovleceilor pe balcon

dovlecei

dovlecei

Va asigur că este posibilă cultivarea dovleceilor pe balcon, sunt productivi şi se adaptează bine cultivării în ghiveci. Dovlecelul este înrudit cu castravetele şi cu pepenele galben, este o plantă anuală are coajă subţire de culoare verde sau galbenă. Miezul dovleceilor este de culoare albă sau gălbuie cu multe seminţe. Seminţele de dovlecel germinează în 12-15 zile la o temperatură cuprinsă între 12-14 grade Celsius. Dacă temperatura este mai mare de 14 grade timpul de germinaţie se micşorează. Dovlecelul preferă o poziţie cu expunere la soare, pretenţios la umiditate, cei cultivaţi în ghiveci trebuiesc udaţi zilnic. Pentru cultivarea dovleceilor pe balcon avem nevoie de: seminţe, ghiveci, amestec de

dovlecei pe balcon

dovlecei pe balcon

pământ, şi puţin pietriş. Amestecul de pământ se poate cumpăra sau se poate prepara. În cazul în care se cumpără pământ nu este necesară o fertilizare suplimentară, acesta are toate elementele nutritive necesare dezvoltării plantei. Cine  preferă să îşi facă singur amestecul de pământ poate folosi circa 40% gunoi de grajd bine maturat, amestecat cu 40% pământ de grădină la care se adaugă 20% nisip. Şi acest amestec are toate substanţele nutritive necesare. Pentru drenajul apei pe fundul ghiveciului se aşează un strat de pietriş de 1,5-2 centimetri. Datorită faptului că dovleceii au un sistem radicular foarte bine dezvoltat ghiveciul unde se cultivă trebuie să aibă dimensiuni mari, un diametru şi adâncime mai mare de 35 de centimetri. Pentru a economisi spaţiul pot fi cultivaţi în ghivece dreptunghiulare cu lungimea de 50 de centimetri lăţimea de 35 de centimetri şi o

cultivarea dovleceilor pe balcon

cultivarea dovleceilor pe balcon

adâncime mai mare de 35 de centimetri. Într-o lădiţă de aceste dimensiuni pot fi cultivate 2 plante de dovlecel. Tot pentru a economisi spaţiul aceste plante pot fi ridicate pe araci pentru a stimula dezvoltarea pe verticală; pe balcon nu avem mult spaţiu la dispoziţie. Cine are suficientă răbdare poate pregăti răsaduri. Se seamănă două seminţe într-un pahar de iaurt cu diametru de 8 centimetri. Pentru răsaduri semănatul se face la o adâncime de 2-3 centimetri la jumătatea lunii aprilie. Se răsădesc în prima săptămână din luna mai când planta are 3-4 frunze formate. Se răsădeşte cu pământul de pe rădăcini. Cultivarea dovleceilor pe balcon se poate face şi semănând direct in ghiveciul de 35 de centimetri la începutul lunii mai. Plante în exces, se taie cu o foarfecă, smulgerea plantelor poate deranja rădăcinile celor rămase. Recoltarea dovleceilor se face când aceştia sunt tineri, au o lungime de aproximativ 15 centimetri, pe măsură ce îmbătrânesc se dezvoltă seminţele care influenţează negativ gustul. Recoltând des stimulăm dezvoltarea noilor fructe. În condiţii optime de umiditate dovleceii se pot recolta la fiecare două zile.

Cultivarea castraveților pe balcon

Posted on by

 

Cultivarea castraveților pe balcon

cultivarea castravetilor pe balcon

cultivarea castravetilor pe balcon

Castravetele este o plantă legumicolă anuală, face parte din familia curcubitacee, se cultivă în grădină pentru fructe proaspete sau pentru a fi conservat pentru perioada de iarnă. Castravetele este o plantă agăţătoare care poate creşte în cultură fără susținere, sau poate fi dirijat pe verticală dacă se creează o structură de susţinere. Castravetele are frunze mari, păroase, de culoare verde închis. Fructele la unele soiuri prezintă mici spini de culoare neagră. Fructul castravetelui este de formă cilindrică cu margini rotunde şi dimensiuni de pană la 60 de centimetri lungime; diametru poate să ajungă şi la 10 centimetri. Cele mai populare soiuri sunt soiul chornichon şi  soiurile lungi pentru salată. Fiecare

cultivarea castravetilor

cultivarea castravetilor

dintre aceste soiuri se împarte în mai multe tipuri de hibrizi care de regulă au flori feminine şi produc fructe fără polenizare. Soiurile comune de castraveţi au flori feminine şi masculine produc fructe după polenizare. Pentru cultivarea pe balcon castravetele se poate semăna în răsadniţă la începutul lunii martie, se răsădeşte după aproximativ o lună. Se poate semăna direct în ghiveciul unde vor fructifica începând din aprilie şi până în iunie. Pentru cultivarea castravetelui pe balcon ghiveciul trebuie să aibă un diametru şi o adâncime de circa 35 de centimetri. Se pot semăna 3-4 seminţe la o adâncime de 2-3 centimetri în cuib când plantele au dezvoltat primele doua frunze se răresc lăsând doar două plante într-un ghiveci. Castravetele preferă temperaturi mai mari de 15 grade, o poziţie cu expunere la soare, un teren bogat în substanţe nutritive, are nevoie de irigări frecvente fără stagnări de apă. La cultivarea castravetelui în ghiveci trebuie stimulată dezvoltarea plantei pe verticală, folosind araci sau structuri de care castravetele se agaţă singur cu ajutorul cârceilor. La cultivarea castraveţilor pe balcon, ca şi la cultivarea în gradină pentru o ramificare abundentă şi pentru stimularea producţiei, se poate îndepărta vârful de creştere când planta are o înălţime de peste 45 de centimetri şi 3-4 frunze dezvoltate, următoarele tăieri se fac când ramurile laterale au dezvoltat 2-3 frunze. Lucrările de îngrijire: dirijarea pe structura de susţinere, irigări dese efectuate numai la rădăcină. Deoarece castravetele conţine peste 90% apă irigarea trebuie făcută mai des când începe să înflorească şi când formează fructele. În aceasta perioada farfuria colectoare de sub ghiveci trebuie sa aibă mereu o rezervă de apă. Castravetele este sensibil la boli, cele mai periculoase sunt făinarea şi mana. Făinarea este o boala fungidă care se manifesta prin apariţia unor pete albe pe frunze care devin făinoase pe măsura ce ciuperca se dezvoltă. Transmiterea bolii se face prin apa din precipitaţii, de irigaţie sau de sporii purtaţi de vânt sau de insecte. Pentru prevenirea bolii se pot face stropiri preventive când planta are 2-3 frunze cu preparate pe baza de cupru si sulf. Ca măsură de prevenire trebuie evitata stropirea frunzelor cu apa de irigaţie. Mana este una dintre cele mai răspândite boli în general la curcubitacee. Se manifesta prin apariţia pe frunze a unor pete de culoare verde deschis sau galben, este favorizată de prezenţa apei pe frunze. Stropirea cu substanţe pe baza de cupru şi sulf protejează castravetele de atacul bolii, expunerea la soare a plantei împiedică dezvoltarea bolii. În general în prezenţa razelor solare ciupercile nu au condiţii favorabile pentru a se dezvolta. Castraveţii se pot recolta cam la 60 de zile de la semănat, se recoltează cel puţin o dată la doua zile, pe măsură ce îmbătrânesc devin amari şi cu seminţe mari. Castravetele începe să fructifice din iunie şi continuă până la sfârșitul lunii septembrie, prima jumătate a lunii octombrie.

Cultivarea busuiocului pe balcon

Posted on by

Cultivarea busuiocului pe balcon

cultivarea busuiocului pe balcon

cultivarea busuiocului pe balcon

Busuiocul este o plantă anuală ușor de cultivat de dimensiuni relativ reduse; poate fi cultivat cu ușurință într-un ghiveci pe balcon sau chiar pe pervazul unei ferestre. Frunzele lui se folosesc la aromarea sosurilor sau la prepararea de infuzii pentru tratamente naturiste. Busuiocul poate fi semănat în martie în răsadnițe acoperite sau în ghivece nutritive la o adâncime de circa un centimetru. Dacă s-a semănat prea des, se rărește când plantele au patru cinci frunze, în prima jumătate a lunii aprilie. Germinează eficient, cam într-o săptămână, la temperaturi mai mari de 15 grade Celsius. După semănat pământul din ghiveci sau din răsadniță se

busuioc


busuioc

menține umed, evitând stagnările de apă. Plantele rărite se pot răsădi în ghivece care pot fi lăsate afară începând cu sfârșitul lunii aprilie începutul lunii mai când temperatura este mai mare de 12 grade Celsius. Pentru o plantă de busuioc este suficient un ghiveci cu un diametru și o adâncime de 25 de centimetri. Poate fi semănat și direct în ghiveci la jumătatea lunii aprilie sau se pot cumpăra plante de busuioc. Clima ideală pentru busuioc este cea temperat-caldă dar se adaptează și zonelor temperate, este sensibil la frig, dacă temperaturile scad pe timpul nopții plantele trebuie protejate sau puse la adăpost într-un loc călduros. Preferă poziții însorite la nord și umbrite la sud. Soarele în exces duce la apariția prematură a inflorescențelor, poziția ideală pentru busuioc este cea care garantează câteva ore de umbră pe zi preferabil în timpul amiezii. Ghivecele se umplu cu un pământ universal bogat în substanțe organice, irigarea trebuie să fie constantă și moderată. Excesul de apă poate duce la putrezirea rădăcinilor. Pentru un drenaj eficient pe fundul ghiveciului se așează un strat de 2 centimetri de argilă expandată sau pietriș. Inflorescențele se elimină pe măsură ce apar, pentru a stimula producția de frunze, coroana plantei se tunde periodic preferabil începând cu frunzele de la baza coroanei. Recoltarea poate începe la circa o lună după semănat. Pe măsură ce apar inflorescențele planta încetează să producă frunze și acestea sunt și mai puțin aromate. Pentru producerea de semințe se poate lăsa o plantă să producă inflorescențe și semințe. Frunzele pot fi recoltate din iunie și până în la sfârșitul lunii septembrie. Frunzele proaspete pot fi congelate, uscate, sau pot fi conservate în ulei. Cei ce vor să obțină efecte de culoare deosebite pot cultiva în același ghiveci busuioc împreună cu alte plante aromate, poate fi cultivat împreună cu salvie, rozmarin, mărar. Un soi de busuioc frumos cu o aromă deosebită este „busuiocul grecesc” are frunze mici și dezvoltă o coroană sferică, poate fi cultivat cu ușurință în ghiveci.

Cultivarea căpşunilor pe balcon

Posted on by

Cultivarea căpșunilor pe balcon

cultivarea căpşunilor pe balcon

cultivarea căpşunilor pe balcon

Căpșunul este o plantă perenă cu o perioada de viaţă de 3-5 ani; în primul şi al doilea an fructifică abundent începând cu anul trei producția scade şi fructele sunt mai mici. În comerț se găsesc răsaduri de căpșuni care pot fi răsădite primăvara sau toamna. La cultivarea căpșunilor pe balcon, ghiveciul nu trebuie sa fie foarte mare şi nici foarte adânc, pentru o singură plantă este suficient un ghiveci cu un diametru şi adâncime de 15 centimetri. Căpșunul pe balcon are şi un aspect de plantă decorativă. Căpșunile sunt foarte ușor de cultivat, fructifică din abundenţă atât pe balcon cât şi în grădină; pot fi cultivate pe balcon în ghivece rotunde sau pătrate care pot fi: suspendate, agăţate, ridicate… Trebuie ținut cont de faptul că formează stoloni care pot atinge lungimi de peste 1 metru. Când poziționam ghivecele, dimensiunile pe care le va atinge pe perioada ciclului vegetativ trebuie avute în vedere. Căpșunii se pot cultiva în ghivece de diferite dimensiuni, de regulă o plantă are nevoie de un spațiu de 10-15 centimetri, într-un ghiveci cu diametru de 30 de centimetri se pot cultiva 3 plante. Imediat după răsădit vor avea aspectul unei tufe, apoi va începe să dezvolte stoloni care pot fi ridicați pe un arac sau pot fi lăsați să cadă dacă se cultiva într-un vas suspendat. Unele soiuri fructifică pe toată perioada vegetativă, altele fructifică de două ori pe an, la sfârșitul lunii mai începutul lunii iunie şi în luna august

Cultivarea căpşunilor pe balcon, idei  practice

căpşuni în ghiveci

căpşuni în ghiveci

Pe balcoanele cu expunere la nord căpșunii se poziționează la soare în timp ce pe balcoanele cu expunere la sud preferă o poziție umbrită, pământul unde se vor cultiva căpșunii trebuie să fie ușor acid sau neutru, bogat în humus şi substanțe nutritive. Nu suportă stagnările de apă, irigarea trebuie făcută constant, pământul din ghiveci trebuie menținut umed iar pentru aceasta este necesar un drenaj eficient. Se pot face fertilizări primăvara cu fertilizanți lichizi, diluați în apa de irigație; fertilizanții trebuie sa fie bogați în fosfor şi potasiu. Pentru cei ce vor să cultive căpșuni 100% biologici se poate încorpora în pământul din ghiveci puţină cenușă de lemn care completează compoziția pământului cu fosfor şi potasiu. După 3-4 ani plantele de căpșuni trebuiesc înlocuite, pot fi cumpărate sau, la sfârșitul lunii iunie se selectează stolonii cei mai frumoși şi se pun la făcut rădăcini într-un ghiveci, într-un pahar de cafea, important este sa aibă câţiva centimetri de pământ. Nu se separă stolonii de planta mama înainte să dezvolte rădăcini, separarea se face în prima parte a lunii septembrie, când se pot răsădi în vasul unde vor rămâne definitiv. Pregătirea ghiveciului pentru căpșuni se face așezând un strat de pietriș sau de argilă expandată de 1,5-2 centimetri pe fundul ghiveciului după care se poate adăuga pământul amestecat cu 10-15% nisip. Se răsădește planta de căpșun, la aceiași adâncime la care se afla înainte, mugurele central trebuie sa rămână 1 centimetru deasupra solului, în prima săptămâna pământul trebuie menținut umed astfel rădăcinile se dezvoltă imediat. Pe parcursul vegetației pământul se menține relativ umed, când înfloresc şi încep să formeze primele fructe au nevoie de o cantitate mai mare de apă , fructele conțin circa 90% apă. Când încep să formeze stoloni evaporarea apei la nivelul frunzelor poate fi mai mare decât cantitatea de apă absorbită de rădăcini, în aceasta perioada farfuriuța colectoare de sub vas trebuie sa aibă mereu 1-2 centimetri de apă, care încet va fi absorbită de rădăcini. Dacă se observă pe timpul zilei o ușoară ofilire a frunzelor seara se pot stropi frunzele cu apă la temperatura mediului ambient folosind un pulverizator. Căpșunile încep să fructifice începând cu a doua parte a lunii mai începutul lunii iunie, se pot recolta dimineața când sunt mai parfumate. Căpșunile sunt rezistente le temperaturi scăzute rămân tot timpul verzi chiar sub zăpada pe timpul iernii. Primăvara primele raze de soare le trezesc din repaosul vegetativ şi încep un nou ciclu de viața.

Cultivarea ardeiului gras în ghivece pe balcon

Posted on by

Cultivarea ardeiului gras în ghivece pe balcon

cultivare ardei gras

cultivare ardei gras

Cultivarea ardeiului în ghivece pe balcon nu este chiar aşa dificilă cum pare, trebuie doar pasiune, răbdare şi desigur puţină muncă. Eu cultiv legume pe balcon din 2007 şi obţin rezultate satisfăcătore. Cultivarea ardeilor în ghivece pe balcon începe la sfârşitul lunii februarie când se poate semăna pentru producerea răsadurilor. Avem nevoie de câteva păhărele de iaurt cu un diametru de 8 centimetri. Paharele se găuresc, se umplu cu turbă fină doi centimetri sub bordura de sus a paharului, se udă, şi se aşează pe o farfuriuţă sau tăviţă pentru colectarea excesului de apă. După ce am udat substratul de semănat din pahare aşezăm câte o sămânţă în fiecare pahar şi acoperim cu aproximativ

ardei gras în ghiveci

ardei gras în ghiveci

cinci milimetri de turbă fină (semănat). După semănat nu se mai udă, se pot acoperi paharele cu un ziar (sămânţa germinează mai bine în absenţa luminii). Dacă temperatura este de circa 18 grade Celsius după maxim 10 zile vor răsări primii muguri, în acest moment se elimină ziarele şi se aşează paharele într-o poziţie luminoasă. Răsadurile de ardei se dezvoltă bine dacă temperatura este mai mare de 20 de grade Celsius. Aproximativ 60-70 de zile pământul din ghivecele nutritive improvizate se menţine umed, dacă folosim substrat de turbă optimizat pentru răsaduri nu sunt necesare fertilizări suplimentare şi nici tratamente fitosanitare. Semănatul se face la începutul lunii martie, răsăditul se face în prima jumătate a lunii mai. La cultivarea ardeiului gras în ghivece pe balcon trebuie să ştim că o plantă are nevoie de circa 30 de centimetri pentru a dezvolta o parte aeriană sănătoasă şi de aproximativ 30 de centimetri de pământ pentru a dezvolta rădăcini puternice. Ghivecele unde vom răsădi ardeiul gras trebuie să aibă un diametru de 30 de centimetri şi o adâncime de 30 de centimetri. Dacă vom cultiva în lădiţe dreptunghiulare trebuie să respectăm o distanţă între plantele de ardei de 30 de centimetri. Este bine să răsădim plantele împreună cu pământul de pe rădăcini. Ghivecele unde vom cultiva ardeiul gras se umplu cu pământ universal (e bun cel de la florărie sau supermarket). După răsădit se tasează lejer pământul din ghiveci şi se udă. Dacă am cultivat ardei gras în ghiveci trebuie să ştim că are nevoie de mai multă apă când înfloreşte şi fructifică. Vom şti dacă am cultivat bine ardeiul gras la sfârşitul lunii iunie când se poate începe recoltarea. De regulă o plantă în ghiveci produce aproximativ 12 ardei graşi.