Category Archives: teren

Mulcirea solului

Posted on by

Ce este mulcirea solului?

mulcirea solului

mulcirea solului

Mulcirea: acoperirea solului cu un strat de material organic (paie, scoarţă de pin, fân, resturi de iarbă…) sau sintetic (folii de plastic…). Mulcirea solului imită de fapt ceea ce se întâmplă în natură (frunzele în pădure); stratul de frunze care se acumulează formează o pătură protectivă care limitează dezvoltarea buruienilor. Stratul de mulci acţionează în două moduri: fizic şi chimic. Fizic stratul de mulci împiedică pătrunderea luminii la nivelul solului şi blochează spaţiul pentru dezvoltarea buruienilor. Chimic stratul de mulci se descompune şi produce substanţe chimice care împiedică germinaţia seminţelor. Mulcirea solului nu înlocuieşte fertilizarea dar poate avea ca efect îmbogăţirea solului cu substanţe organice. Materialele pentru mulcire trebuie să fie ieftine, să fie disponibile în cantităţi suficiente şi să fie uşoare. Materialele organice folosite pentru mulcirea solului pot fi semiumede (resturi de iarbă, gunoi de grajd, compost) sau uscate (paie rumeguş, coajă de copac, pleavă). Materialele folosite la mulcire trebuie să formeze uşor o pătură protectoare şi să fie uşor de eliminat toamna după recoltarea culturilor. Materialele organice folosite la mulcire se pot composta.

Efectele mulcirii

Efectele mulcirii sunt:  reducerea cantităţii de apă necesară pentru irigaţii, împiedică eroziunea solului, opreşte creşterea buruienilor, menţine o temperatură optimă (vara răcoreşte iarna încălzeşte) reglează aciditatea solului, stimulează activitatea microorganismelor… pentru o mulcire eficientă se pot folosi materiale organice semiumede, un prim strat de circa cinci centimetri care se acoperă cu alţi cinci centimetri de mulci uscat.

Când se poate face o mulcire eficientă?

mulcirea

mulcirea

Perioada optimă pentru mulcirea solului este primăvara, în prima jumătate a lunii mai când legumele semănate răsar şi au două frunze dezvoltate, sau dacă se răsădeşte înainte de răsădit. Mulcirea nu se face când solul este rece şi umed. Înainte de mulcire ternul trebuie afânat şi curăţat de buruieni. Pe durata ciclului vegetativ stratul de mulci se descompune încet şi devine mai subţire este important să fie menţinută o înălţime între opt şi zece centimetri, adăugând uneori un strat proaspăt de mulci.

Dezinfectarea solului

Posted on by

Dezinfectarea solului chimic sau biologic?

dezinfectarea solului

dezinfectarea solului

Terenul  din grădină e infestat în mod natural de insecte, seminţe de buruieni, spori de ciuperci… Cultivarea de legume poate fi serios compromisă dacă unul sau mai mulţi din aceşti infestanţi se dezvoltă necontrolat. Din acest motiv mai înainte de a semăna sau răsădi solul trebuie dezinfectat pentru ca să nu fim nevoiţi să intervenim mai târziu cu fungicide, insecticide, şi erbicide. În cea ce priveşte paraziţii în comerţ se găsesc produse chimice care se distribuie pe teren înainte de a efectua lucrările solului în aşa fel încât să se amestece bine cu substratul. Acestea funcţionează ca adevărate capcane ucigând chiar şi insectele care ingerează mici cantităţi. Totuşi folosirea substanţelor chimice nu este soluţia ideală pentru dezinfecţia solului. Aş puncta chiar asupra faptului că armonizarea legislaţiei naţionale la legislaţia UE interzice o mare parte din substanţele chimice folosite la dezinfectarea solului şi dacă mă gândesc bine pe suprafeţe mici în grădină nici nu sunt absolut necesare. Pentru a curăţa terenul în profunzime mai ales în cazul straturilor valorificate la maxim (cultivate intensiv mai mulţi ani consecutiv) se poate face foarte eficient solarizarea; se lucrează bine terenul şi se acoperă cu o folie de material plastic de culoare neagră pe cât posibil în lunile călduroase.

Dezinfectarea biologică a solului

dezinfectare

dezinfectare

Razele soarelui încălzesc pelicula de plastic şi implicit ternul distrugând spori, larve, mici insecte simultan cu sterilizarea seminţelor de buruieni. Această practică funcţionează bine dacă terenul rămâne acoperit o perioadă de 35 -40 de zile,  fixând pelicula de plastic pe margini cu pietricele sau pământ fin. Solarizarea se poate face prin rotaţie pe straturile în repaus de cultivare. Solarizarea trebuie făcută când temperaturile sunt mai mari de 15 grade Celsius. Un teren săpat din toamnă are şanse să se dezinfecteze şi sub acţiunea factorilor atmosferici, îngheţ, dezgheţ… Problema este că bacteriile sporii ciupercilor viruşii si insectele devin tot mai rezistente şi pe perioada iernii coboară până la o adâncime de 50 de centimetri în sol unde gerul nu le afectează. Mi se pare că devine o obişnuinţă să nu se îndepărteze resturile vegetale din grădină, dar nu este bine. Toamna după ce s-au recoltat legumele se elimină toate resturile vegetale pe cât posibil cu tot cu rădăcini are efecte pozitive la dezinfectarea solului (împreună cu rădăcinile se elimină şi o parte din spori de ciuperci, bacterii şi ouă de insecte). Pentru ca să avem legume sănătoase avem nevoie de un teren sănătos. Cultivarea legumelor biologice presupune folosirea de metode adecvate pentru a ţine la distanţă bolile şi dăunătorii plantelor.

 

Cultivarea legumelor pe straturi înălţate

Posted on by

 Cultivarea legumelor pe straturi înălţate

strat

strat

Cultivarea legumelor pe straturi înălţate are câteva avantaje: terenul nu trebuie săpat în fiecare an, reţine apa, poate fi sterilizat uşor deci va fi lipsit de buruieni, dacă timpul este nefavorabil culturile se pot proteja. Deci dacă în grădina de legume recoltele nu sunt satisfăcătoare, dacă suprafaţa destinată cultivării legumelor este mică, dacă terenul nu este fertil soluţia ideală este cultivarea legumelor pe straturi înălţate. Pentru realizarea straturilor înălţate nu sunt necesare cunoştinţe tehnice deosebite e nevoie doar de puţină muncă, mai simplu trebuie construite câteva cutii fără fund şi fără acoperiş. Înainte de a construi se desenează un mic proiect, se măsoară spaţiul disponibil, şi scriu măsurile

strat inălţat

strat inălţat

pe desen. Straturile se poziţionează într-un loc însorit şi uşor accesibil, o dată realizate vor române acolo definitiv. Se pot folosi ca materiale de construcţie scânduri, cărămizi, plastic, pietre sau orice material care poate să susţine puţin pământ. Proiectul ne ajută să facem o listă precisă cu materialele de care avem nevoie. Eu folosesc lemn e simplu şi eficient. Se construiesc laturile stratului înălţat, se acoperă terenul din interiorul stratului o folie de mulcire sau  cu cartoane. Pe fudul stratului se pune gunoi de grajd bine maturat sau compost (aproximativ 1/3 din volumul total), după care se umple cu pământ. Pe aceste straturi se poate semăna sau răsădi. Dacă se va răsădi stratul se poate acoperi cu

cultivarea legumelor pe straturi înălţate

cultivarea legumelor pe straturi înălţate

de paie circa 5 centimetri grosime (mulcire). Dacă se va semăna mulcirea se face după ce plantele au răsărit. Acest strat , după ce a fost semănat sau răsădit se poate acoperi cu o pânză neţesută (un fel de văl de mireasă) protejează plantele de insecte. Pentru aceasta se poate realiza o structură care desigur când va fi frig se acoperă cu o folie de plastic. În acest fel se pot realiza mai multe straturi în funcţie de spaţiu şi necesităţi. Şi pe aceste straturi plantele trebuie irigate dar păstrează mai bine apa de irigaţie. Dimensiunile ideale ale unui astfel de strat sunt de 60 x 120 de centimetri cu o înălţime de 30 de centimetri, dar se pot crea straturi cu o lăţime de 120  de centimetri şi lungime după posibilităţi şi preferinţe. Important este să se poată interveni la fiecare plantă fără să se calce pe strat. Dacă se vor face mai multe straturi paralele spaţiul dintre ele trebuie să fie de 40 de centimetri, cărarea de acces. Pe aceste straturi se pot cultiva toate legumele, e recomand cultivarea asociată adică un amestec care să se ajute eciproc.