Cultivarea dovleceilor în grădină

cultivarea dovleceilor în grădină

Cum am cultivat dovlecei în grădina unui prieten; un fel de poveste cu dovlecei în grădină. Anul trecut m-am întâlnit cu un prieten care îmi spunea că are în gradină un loc unde nu poate cultiva nimic. I-am făcut o vizită. Grădina se termina, cu o dungă de pamant cam de un metru lățime. Partea proastă era că această bucată de pământ era delimitată de ziduri pe lungimea ambelor laturi (era o râpă cu ziduri de consolidare). Grădina era organizată destul de bine dar el era obsedat de aceasta bucățică rămasă necultivată. I-am sugerat să cultive dovlecei. La început a fost sceptic dar

dovlecei în grădină

pană la urmă a acceptat să facem o probă. Ne-am apucat de treabă cam târziu, era aproape sfârșitul lunii mai. Terenul nu era pregătit, buruieni de un an înainte şi mai erau şi cele noi. Cu răbdare şi puţină muncă am smuls toate buruienile şi am săpat adânc. Pământul nu a fost lucrat niciodată dar s-a săpat bine. Spre norocul lui avea în grădină un compostor, un fel de butoi cu o capacitate de 700 de litri unde arunca în fiecare an resturile de iarbă şi cam tot ce este organic şi nefolositor în grădină. În acest compostor avea un fertilizant natural din care am împrăștiat trei găleți pe bucățica de pământ. Aici am greșit puţin pentru că am pus compostul după ce am săpat şi a trebuit să îl încorporăm în sol cu sapa

dovlecei

dar pană la urmă cum se spune ”tot răul spre bine” am mărunțit bine toată fâșia de pământ şi așa am pregătit terenul pentru semănat. Am făcut cuiburi cam de 4 centimetri adâncime şi am semănat semințe de dovlecei câte două în cuib. Pe 8 metri lungime am făcut 5 cuiburi. După ce am semănat am udat din abundenţă şi am lăsat totul așa. Nu-mi amintesc foarte bine dar mi se pare ca nu-au trecut două săptămâni şi m-a chemat să-mi arate cum răsar plantele de dovlecel. Mi-a spus că a udat în fiecare seară, nici foarte multa apă nici foarte puţină doar atât cât să păstreze pământul umed. Atunci am prăşit, nu pentru că ar fi fost prea multe buruieni, pământul formase o crustă şi sigur rădăcinile nu respirau. Mai era şi faptul că atunci când uda apa forma un mic torent, nu era absorbită. Cu această prașilă am rezolvat toate problemele şi am deranjat sigur rădăcinile buruienilor care se pregăteau să răsară. A mai rămas de rărit, câte un dovlecel în fiecare cuib dar trebuia să mai așteptăm puțin aveau doar două frunze. Am semănat târziu dar au avut apă, căldură şi lumină, s-au dezvoltat foarte repede. Cam după o săptămâna am lăsat doar câte o plantă în fiecare cuib, cea mai sănătoasă şi mai bine dezvoltată. Grădina lui nu are o suprafață mare dar e practică şi cu bun gust. Apropo de cultivarea dovleceilor în grădină şi de producții anul trecut n-am mai cumpărat dovlecei, din luna iulie cam la trei zile un coșuleț de dovlecei de la prietenul meu. În bucătărie se pot pregăti în nenumărate feluri.