Cultivare fasole în grădină

Fasolea este o plantă anuală, cultivata pentru consumul proaspăt (fasole păstăi) sau pentru boabe sale bogate în proteine şi substanţe nutritive. Se pot distinge doua soiuri de fasole: pitică si agăţătoare; din punct de vedere al ciclului productiv ambele pot fi precoce, timpurii şi târzii. Fasolea se dezvoltă bine pe un teren uşor acid sau neutru, cu textură medie, bine drenat. Cultivarea de fasole pe solurile argiloase, calcaroase, compacte, unde se pot forma stagnări de apă nu va avea rezultate satisfăcătoare. Fasolea este o bună premergătoare pentru toate legumele lasă terenul bogat în azot şi fără buruieni. Fasolea poate reveni pe aceiaşi suprafaţă de teren după 3-4 ani; este de evitat să se cultive după mazăre şi castraveţi. În grădină pe spaţii mici poate fi cultivată împreuna cu varză, salată, roşii şi ridiche (cultură asociată). Nu se obţin rezultate optime dacă se cultivată cu ceapă, usturoi sau mazăre. Fasolea se semănă la sfârşitul lunii aprilie începutul lunii mai, la o adâncime de 3-5 centimetri. Soiurile pitice se seamănă la o distanta de 6-7 centimetri între plante pe rând şi o distanţă de 45-50 de centimetri între rânduri. Soiurile agăţătoare,

fasole în grădină

fasole

se pot semăna la o distantă de 20 centimetri între plante pe rând şi 100 de centimetri între rânduri. Poate fi cultivată eficient şi pe rânduri alternative (două rânduri relativ apropiate şi un interval). La cultivarea pe rânduri alternative distanta între plante pe rând este de 8-10 centimetri, distanta între primele două rânduri este de 30-40 de centimetri după care se lasă un interval de 80 centimetri. Înainte de semănat fasolea poate fi lăsată la înmuiat pentru 10 ore, tegumentul devine fraged, uşurează dezvoltarea mugurelui vegetativ şi grăbeşte germinaţia. Perioada de germinaţie la fasole este de 5-10 zile în funcţie de temperatură şi umiditate. Pregătirea terenului se face toamna cu o săpătură adâncă, circa 30 de centimetri; dacă cultura premergătoare nu a fost fertilizată se pot încorpora la săpat circa 200 kilograme de gunoi de grajd bine maturat pentru 100 de metri pătraţi de grădină. Dacă se adaogă şi 5-10 kilograme de cenuşă de la aceiaşi suprafaţă trenul va avea şi necesarul de fosfor şi potasiu. Principalele lucrări de întreţinere sunt prăsitul si irigatul (pot fi reduse la minim cu o mulcire eficientă). Fasolea cultivată clasic are nevoie de una sau doua praşile pentru eliminarea buruienilor; simultan cu prăşitul se face si muşuroitul. Irigarea culturii de fasole se poate face imediat după semănat pentru a grăbi germinaţia si în perioada când plantele încep să înflorească şi să formeze tecile boabelor. Când plantele au format primele frunze se poate face o stropire preventivă cu zeamă bordeleză pentru prevenirea bolilor criptogamice si o stropire cu macerat de urzică pentru a ţine la distanţă insectele. Maceratul de urzică se poate prepara dintr-un kilogram de plante proaspete de urzică lăsate la macerat în 10 litri de apă pentru circa doua zile. Se stropeşte pe frunzele plantei fără a fi diluat. Imediat după semănat sau pe măsură ce plantele se dezvoltă, la soiurile agăţătoare se vor crea structuri sau reţele care să faciliteze dezvoltarea pe verticală a plantelor (varianta clasică araci). Recoltarea fasolei este diferenţiată în funcţie de soiul cultivat, de regulă păstăile se recoltează când bobul nu este bine format în teacă. Fasolea boabe se recoltează când bobul este format şi teaca exterioara începe sa se usuce. După ce s-au scos boabele din teci fasolea boabe se depozitează într-un loc aerisit şi răcoros.